Bogățiile Romaniei

::Aram doar 60% din pamant. Pârloaga o vindem pe mai nimic străinilor care deja se gandesc la profit:

VIDEO-1

Pamantul, pe care noi nu-l prea lucram, este nepretuit pentru straini. Italienii, britanicii si olandezii harnici vor sa cumpere cat mai mult teren si sa-l cultive, pentru ca solul are o calitate excelenta.

Sunt si loturi care n-au fost tratate cu ingrasaminte chimice, iar la ei in tara ar costa o avere. Oricum, au de unde alege. Noi aram doar 60% din suprafata agricola. In rest, buruienile cresc in voie.

Terenurile de cea mai buna calitate sunt vanate de investitorii straini care cumpara cu banii jos suprafete uriase.

Cele mai mari preturi sunt in vestul tarii, unde un lot aflat pe un sol de cea mai buna calitate ajunge si la 3.000 de euro pe hectar. Bine lucrat, solul, extrem de fertil, garanteaza recolte bogate si profituri frumoase. Nu e de mirare ca agentiile imobiliare s-au reprofilat.

La Constanta si Braila, un hectar ajunge pana la 2500 de euro, mai ales daca se afla langa o sursa de apa, cum ar fi Dunarea, unde irigatia se face mult mai usor. Din pacate, taranii nostri nu stiu ca-n alte tari, pamantul este o mina de aur si vand tot ce au pentru nimic. Preturi atat de mici ca la noi nu mai sunt pe nicaieri, asa cum arata si un material "Romania, te iubesc!".

In Germania, terenul arabil a atins deja preturi exorbitante. In zonele foarte fertile, te poti considera fericit daca ai gasit pamant cu 17.000 de euro hectarul, iar unii au atins deja performanta de a vinde hectarul cu 36.000 de euro.

Sefii de la Ministerul Agriculturii le transmit taranilor sa tina cu dintii de pamant si sa-l lucreze.

"Nu era momentul sa vanda pamant. Oamenii nu erau pregatiti, piata nu era pregatita, pentru ca s-a vandut teren cu valori mici, cu preturi mici. Si asta nu este in regula", a spus Valeriu Tabara, ministrul Agriculturii.

Si, ca sa vedeti cat de mult ii intereseaza pe oficiali pamantul nostru, aflati ca nici o institutie nu stie la aceasta ora cat teren agricol apartine strainilor si cat a mai ramas taranilor romani.

::Romania, te iubesc: Ce valoare are terenul agricol al tarii si cine stie sa-l transforme in profit:

VIDEO-2

"Noi vrem pamant!", au strigat strainii care in tarile lor si-au exploatat terenurile in exces. "Luati-l pe-al nostru!", a fost raspunsul in cor al romanilor care si-au lasat mostenirea parloaga.

Italieni, danezi, olandezi, francezi, belgieni si arabi si-au mutat fermele in Romania. Ei fac profitul pe care n-am stiut noi sa-l facem in agricultura. E momentul sa lasam invidia deoparte si sa furam de la ei meserie.

Avem 8 milioane de hectare care pot misca economia. Azi, taranul roman concureaza cu neamtul pe piata libera a Europei. De vina sa fie comunismul, care a distrus spiritul intreprinzator al romanului. Dar si in Germania, fosta RDG, au fost tarani deposedati de comunisti.

Dupa caderea zidului de la Berlin, nemtii n-au distrus fostele CAP-uri si nici n-au retrocedat de-a brambura. Au avut un plan. Germania capitalista cunostea valoarea terenurilor si importanta agriculturii. La noi, 40% din popor locuieste la tara. Produce doar 7% din PIB, deci, mai nimic. Uitandu-se acum peste gard, la straini, romanul isi da seama de potentialul fantastic care zace in terenul lasat de izbeliste.

Ce a facut romanul cu pamantul? Specula imobiliara, care s-a sfarsit si ea intr-o criza caraghioasa. Cu teren nici cultivat, nici construit. La lehamite fata de pamantul mostenit au contribuit cu varf indesat autoritatile: mai intai cu retrocedarea - proces infernal si umilitor.

Dupa 20 de ani de la caderea comunismului, autoritatile romane tot n-au fost in stare sa retrocedeze onest si organizat. In loc sa il ajute pe taran sa-si eficientizeze gospodaria, autoritatile vor acum sa-l stimuleze prin amenzi. Scapa doar cine dovedeste cu acte ca nu poate lucra sau cine arendeaza. Numai ca cine arendeaza, s-a lins pe bot de agricultura, fiindca arendasii fac contracte pe 10 - 15 ani, nu pe unul singur.

Taxa pe parloaga:

200 lei/ha - primul an
300 lei/ha - al doilea an
400 lei/ha - al treilea an

Inca nu e lege. E doar un proiect. Culmea e ca vine de la Ministerul Agriculturii, care cu cateva luni in urma nu vedea in parloaga un pericol.

De ce? Intelegem de la vesteuropeni, care au exploatat fiecare coltisor, au semanat pana-n buza padurii, pana-n poarta casei. Si au ajuns in extrema cealaltă.






::Propunerea agricultorilor romani: "Afișați si pretul de achiziție, nu doar cel de vânzare"

VIDEO-3

Disperati ca trudesc si ii imbogatesc pe intermediari, legumicultorii vor sa schimbe regulile din piata. Acestia cer sa fie afisate si pretul de vanzare, dar si cel de achizitie. Doar asa clientii isi vor putea da seama daca sunt pacaliti.

Castravetii, de pilda, sunt de cinci ori mai scumpi decat la producator.

Asa zisa oferta nu este tocmai pe placul clientilor, care platesc prea mult pentru un cos de legume. In piata vinetele si rosiile sunt 10 lei, castravetii 3 lei si ardeii 8 lei kilogramul.

Daca am cumpara direct de producator, am da pe rosii 5 lei.

Agricultorii vor sa li se faca dreptate si daca tot nu-i ajuta nimeni, macar sa stie si clientii cum stau de fapt lucrurile. Cer masuri de la autoritati, greu de pus in practica intr-o economie de piata.

"Pretul de la producator ne-am dori sa fie afisat undeva pentru ca, din acest punct de vedere, consumatorul sa fie bine informat", spune Daniel Butanoiu, secretar de stat Ministerul Agriculturii.

Potrivit Ziarului Financiar, si in cazul legumelor si fructelor importate situatia e similara.

Varza e de aproape 4 ori mai scumpa decat pretul cu care a intrat in tara, strugurii de 10 ori, iar fasolea de 5 ori. Explicatia e aceeasi: intermediarii de pe traseu maresc nejustificat preturile.

Sursa: Pro TV

Publicat de /Colotin Sebastian